căciula

Nu trece zi în care să trec prin English Park și să nu am discuții cu vreo babă. “Pune-i mamă o căciulă în cap!”. “Când o să fie frig o să îi pun căciula, până atunci o țin cu capul gol”. Se uită chiorâș la mine, pe mine mă apucă nervii. Cum îmi îmbrac copilul este problema mea. Cică “e crudă”. Asta mi-a zis și bunică-mea când am luat-o din spital în august. Chiar și când am fost la București a alergat după mine o doamnă care căuta în gunoaie să îmi spună să îi pun ceva copilului în cap.

Zilele trecute, când revenise vara (au fost 28-29 de grade) a fost și mai și. Pe lângă faptul că nu i-am pus căciulă, am îmbrăcat-o cu mânecă scurtă, iar la un moment dat era și cu piciorușele goale. Șoc și groază să fi văzut cum făcuseră ochii cât cepele. Eu le-am râs sfidător și au înghițit în sec. Nu îmi îmbrac copilul după anotimp ci după temperatură. Nu mi-a pasat că era trecut de jumătatea tommnei dacă afară era vreme de vară.

Emma are 3 luni și o săptămână și nu a fost bolvană până acum deși am fost amenințată cu răceli, curentul care trage și în parc, otite și câte și mai câte. Ce nu înțeleg oamenii ăștia, inclusiv mama care nu știe cum să o mai acopere când o vede, iar căciula este mereu subiect de ceartă,  este că bebelușii simt la fel ca noi. Păi dacă eu mor de cald de ce aș înfofoli copilul cu jdemii de straturi de  haine și eventual să mai pun și o păturică pe el. Chiar am văzut un bebeluș cam de-o seamă cu Emma pe care bunica lui îl blindase. Mi-a fost milă de el. Am văzut de toate săptămâna asta de la al meu bebe dezbrăcat până la copii cu geaca de iarnă peste un flanel. La iarnă ce-o să le mai dea pe ei?! Șocul meu însă a fost ăsta.

Țin să precizez că poza a fost făcută marți când au fost în jur de 30 de grade. Tocmai de-aia o țin dezbrăcată pe Emma. Să nu ajungă așa.

 

33 Shares
Share: