bataie

Două eleve de 13 ani de la licee de top din Craiova au ajuns “vedete” pe internet după ce au fost publicate imagini în care una dintre ele o lovește în repetare rânduri pe cealaltă. Bătaia, de fapt bătăile pentru că au avut loc mai multe agresiuni, au fost filmate de colegi care o încurajau pe agresoare.

Mulți s-au arătat oripilați că s-a întâmplat asta cu niște copii de la școli cu renume pentru rezultate olimpice. Nu contează la ce școală înveți, ci în primul rând contează cum ești crescut.

Mulți, poate cei mai mulți dintre părinții de azi au fost crescuți după sintagma “bătaia e ruptă din rai”. Și din păcate se perpetuează același stil de parenting. Duminică am fost în parc cu Emma. A ales să se joace în nisip, lângă o bancă pe care se urcase un băiețel nu cu mult mai mare decât ea. Mama lui, care îl ținea să nu cadă, i-a spus să nu sară pentru că o poate lovi pe fetiță. Bineînțeles că băiatul nu a ascultat și a sărit. Fiind ținut de mamă nu s-a întâmplat nimic, dar femeia în secunda doi femeia i-a tras o palmă la fund. În supermarket într-o zi o femeie își zgâlțâia copilul de 2-3 ani pentru că plângea. Știu povești din copilărie cu prieteni bătuți cu furtunul de la mașina de spălat pentru un 8 la biologie sau pentru că au stat mai mult cu 10 minute afară.

Bătaia trece, dar rămân urme în suflet

Pe mine m-au băut ai mei de trei ori. O dată la vreo 7 ani nevinovată am luat câteva curele de la tata. Nu m-a durut pentru că aveam o fustă groasă, dar am fost furioasă pentru nedreptate. A doua oară am luat o palmă de la tata când m-a prins că fumez și a treia oară m-a bătut mama când a aflat că aveam niște probleme la școală. Nu au rezolvat nimic, doar eu am învățat să mă ascund mai bine. La fumat am renunțat acum aproape 7 ani, iar problemele școlare s-au rezolvat.

În schimb ai mei m-au comparat mereu cu alți copii și am urât asta. I-aș fi putut da exemple de alți copii mai “răi” decât mine. Și acum am sechele când îmi zice mama de nu știu cine care a făcut nu știu ce.

Sunt lucruri care ne afectează pe viață, așa că încerc pe cât posibil să o cresc pe Emma cât mai frumos, cu calm, cu iubire, cu limite, fără bătăi, amenințări sau ceartă. E greu, mai ales când are câte o zi ca astăzi. Este răcită și îi dau două mesele. O combinație bombă. A fost toată ziua mâțâită, nimic nu i-a convenit, nu a vrut decât sa stea călare pe mine. Sunt obosită căci nici noaptea nu a fost prea bună, cu multe treziri si smiorcăieli. Mi-a venit de câteva ori să urlu, să plâng, să o reped. Dar m-am abținut. Cum să fac asta când puiul meu se vede că suferă, cum?! Am deschis mâinile larg și am ținut-o în brațe cât a vrut ea. S-a liniștit cu greu, iar acum, în timp ce scriu, doarme ca un îngeraș. I-am promis că nu o să o lovesc niciodată și mai bine îmi tai o mână decât să fac asta. Nu vreau să învețe să se ascundă de mine, ci vreau să vină la mine indiferent de ce face.

Totul pleacă de la noi părinții. Nu violența este soluția. Când te supără șeful îi dai una la fund? Când partenerul te enervează îi dai cu tigaia în cap? De ce faci asta cu copilul?

sursa foto: https://lepetitjournal.com/

40 Shares
Share: