Alăptarea. Viața bate filmul

Vedem filmele americane în care femeia după ce naște își pune copilul la sân și bebelușul imediat suge în brațele mamei. Bushit! Viața reală nu are nimic în comun cu filmele, v-o spun din experiență; eventual pot spune că alăptarea seamănă cu filmele de desene animate cu diavolul tazmanian. Deși Emma nu are niciun dinte când o pun la sân am impresia că are cuțite în gură.

Cu un bebeluș flămând nu te poți înțelege, cel puțin nu cu al meu care urlă mai rău decât atunci când o doare burtica din cauza colicilor. Îi tremură barba, și caută cu disperare lichidul magic: lăptic. În momentul ăla mă apucă frisoanele. Numai gândul că trebuie să îmi hrănesc piul de care îmi e drag de mor și pe care îl iubesc ca pe ochii din cap îmi dă fiori. Cam așa decurge la noi alăptarea:

                 “Emma deschide gura mare. Emma nu! Am spus nu!”

                  Zici că e o lecție de dresaj, nicidecum o sesiune de alăptare. Am citit pe bloguri și forumuri, pe grupuri de susținere a alăptatului că dacă atașarea este cum trebuie, alăptatul nu doare. Ha! Păi Emma tremură toată, și nu așteaptă să îi duc eu sânul desupra buzei superioare ca ea să deschidă gura mare și să apuce aproape toată areola inferioară. Teoria nu are nimic în comun cu practica. Emma plânge cu lacrimi de crocodil și gura ei caută cu disperare sânul. Așa că strâng din dinți și mă rog să nu doară foarte, foarte rău.

                 “Ahhhh! Au! Au! Aaaaaaaaa!”

                  S-a dus speranța. Doare al dracului de tare.

Nu am întâlnit încă o mamă care să alăpteze sau să fi alăptat și șă nu fi avut ragade, ba cunosc unele care au avut răni atât de profunde încât le curgea sânge. Probabil de-asta sunt multe femei care renunță la alăptare. Eu nu mă dau bătută, deja parcă nu mai este așa rău. Pe de o parte m-am obișnuit, pe de alta ragadele încep să se vindece. Mi s-a spus să rezist căci va fi bine așa că asta fac. Pentru ameliorare am folosit Garmastan, Lanolină, Comprese Multi Mam și cupe de argint, plus zâmbetul Emmei care mă topește.

P.S. Mă bate gândul să filmezo sesiune de alăptare ca să îi strig când o fi mare 😀

 

6 Shares
Share: